Amintirile școlii din Moisei (II)

noiembrie 8, 2013 at 7:19 pm

Serialul Amintirile şcolii din Moisei continuă. Astăzi, regretata învăţătoare Alexandrina Nap ne relatează modul în care a renăscut şcoala din Moisei după incendierea satului în Al Doilea Război Mondial.

 

058__2013_04_08Îmi aduc aminte de primăvara anului 1939, când am obținut transferul la Moisei, meleaguri cu o natură îmbietoare la viață și la muncă, unde m-am alăturat câtorva cadre inimoase care se străduiau să ridice nivelul de pregătire al copiilor harnicilor gospodari.

N-am reușit să-mi cunosc bine colegii, că peste noi au venit nenorocirile celui de-al doilea război mondial. Bărbații au fost concentrați, iar noi, femeile,“ lucram în două serii, una dimineața, alta după-masă. Frecvența copiilor era slabă, elevii fiind angajați ca slugi la vite. Cărțile școlare erau scumpe, nici nu se găseau, fapt care influența negativ procesul de învățământ.

Lucram într-o casă închiriată, clădirea școlii fusese rechiziționată și apoi distrusă în timpul războiului, iar în vara anului 1944, împreună cu locuitorii comunei, atât noi, cât și elevii am fost evacuați pe satele de pe Valea Izei. În acest context,am reușit cu greu să salvez arhiva școlii, gândindu-mă să nu ni se piardă urma.

În anul 1946, a venit ca învățător Constantin Mazilu și ca suplinitoare doamna Magdalena Lostun, precum și doamna profesoară de română Irina Bercea, cu care am organizat cursurile școlare și în zona Izvorul Dragoș, începând cu 1 februarie 1947. Astăzi e greu să se înțeleagă ce înseamnă să ai în clase materiale didactice, câte două table pentru demonstrații, nu să folosești drept tablă ușa clasei, să fie laboratoare, manuale şcolare, diverse mijloace moderne şi mai ales să-ţi fie apreciată munca.

Pentru noi, oamenii şcolii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă a însemnat mult, ne-a amplificat pasiunea şi dăruirea pentru educarea şi creşterea tinerei generaţii. Azi sunt pensionară după o activitate de aproape o jumătate de secol în slujba şcolii şi simt o mare bucurie că multe cadre didactice şi cetăţenii, foştii mei elevi, mă înconjoară cu dragoste şi respect.

 

Alexandrina Nap (1994)

Comentarii

comentarii